Eşti aici

Biserica Sfintei Mănăstiri Pahomie
Biserica Sfintei Mănăstiri Pahomie
Sfânta Mănăstire Pahomie
Sfânta Mănăstire Pahomie
Sfânta Mănăstire Pahomie
Sfânta Mănăstire Pahomie
Sfânta Mănăstire Pahomie
Sfânta Mănăstire Pahomie
Biserica Sfintei Mănăstiri Pahomie
Biserica Sfintei Mănăstiri Pahomie
Sfânta Mănăstire Pahomie
Sfânta Mănăstire Pahomie
Biserica Sfintei Mănăstiri Pahomie
Biserica Sfintei Mănăstiri Pahomie
Frescă - Sfânta Mănăstire Pahomie
Frescă - Sfânta Mănăstire Pahomie
Frescă - Sfânta Mănăstire Pahomie
Frescă - Sfânta Mănăstire Pahomie
Sfânta Mănăstire Pahomie
Sfânta Mănăstire Pahomie

Istoria Sfintei Mănăstiri Pahomie

5 Aprilie 2016 / Prezentarea mănăstirii

Sfânta Mănăstire Pahomie se află în satul Cheia din localitatea Băile Olăneşti, județul Vâlcea. Biserica a fost zidită la anul 1520, de către Pahomie monahul şi Sava haiducul.

Actuala pisanie a bisericuței spune că acest locaș monahal a fost întemeiat la anul 1520, de către Pahomie monahul şi Sava haiducul. S-a numit încă dintru început Schitul Pahomie de la Izvorul Frumos.

Potrivit altei pisanii, acest Pahomie nu ar fi altul decât marele ban Barbu Craiovescu, ctitorul Sfintei Mânăstiri Bistriţa, care, între anii 1519-1520, când a reclădit lavra de la Bistriţa, dărâmată de Mihnea cel Rău în anul 1509, a zidit şi Schitul Pahomie, în amintirea faptului că la Izvorul Frumos, în pustietatea masivului Buila, în drumul pe care-l caută prin pădure, ca sa ajungă la Sibiu, spre a scăpa de urgia lui Mihnea, şi-a găsit salvarea. Printre prietenii săi se afla și căpitanul de oaste Sava, devenit Sava Haiducul, pentru faptul că, zăbovind stăpânul său mai multă vreme aici, deseori a făcut incursiuni prin localităţile învecinate, pentru a face rost de hrană.

Anul 1684 din actuala pisanie a bisericuței este presupus a fi anul în care a avut loc repararea schitului, în acelaşi an fiind renovată şi Sfânta Mânăstire Bistriţa, de către Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, în calitate de descendent al familiei boierilor Craioveşti.

Din 17 decembie 1824 avem date scrise despre starea Schitului Izvorul Frumos, metocul Sfintei Mănăstiri Iezer: Biserica se află spre dărâmare cu totul. Din anul 1880, schitul a fost părăsit. Abia la 1952 s-a reclădit biserica, în forma ei iniţială, după trasăturile zidurilor rămase, cu zidari din Costeşti şi tâmplari din Bărbăteşti, pictura fiind executată de Stan Hermeanu, în anul 1956. Cu timpul, pictura s-a deteriorat, fiind refăcută în anul 1997, de către ierodiaconul Popa Nicolae din Perişani.

Sfinţirea bisericuței s-a făcut la 30 septembrie 1956, de către PS Părinte Iosif Gafton, Episcopul Râmnicului. Obștea monahală a fost încredinţată, spre îndrumare, părintelui Veniamin de la Schitul Pătrunsa.

Primul vieţuitor al schitului reînnoit a fost călugărul Ioasaf Ionescu, venit de la Sfânta Mănăstire Arnota. El a trecut la cele veșnice în anul 1980, fiind înmormântat lângă zidul bisericuţei. După această dată, schitul a fost păstorit de părintele Galaction Zelig, format duhovniceşte de părintele Lavrentie Șovre, de la Sfânta Mânăstire Frăsinei, însufleţind schitul cu vieţuitori şi scoţându-l astfel din anonimat. Părintele Galaction a cerut PS Gherasim să-l aducă în obște pe părintele ieromonah Ieronim Tamaş, de la Sfânta Mănăstire Nicula, fiu duhovnicesc al ÎPS Bartolomeu Anania.

Alte articole despre:

Poți adăuga un comentariu folosind și acest formular